Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

Caracteristica genarală

Relieful României este caracterizat prin patru elemente:
  • Varietate;
  • Proporționalitate;
  • Complementaritate;
  • Dispunere simetrică.
Dat fiind numărul mare de forme de relief, repartiția aproximativ egală a principalelor unități de relief 35% munți, 35% dealuri și podișuri și 30% câmpii. Carpații străba România extinzându-se ca un inel, ce închide o mare depresiune în centrul țării, cea a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați, cu un etaj alpin, pășuni alpine și întinse suprafețe de eroziune, a căror altitudine maximă se atinge în vârful Moldoveanu (din Munții Făgăraș), la 2.544 m. Pe teritoriul României, Munții Carpați au o lungime de 910 km (care înseamnă două treimi din lungimea acestora).

Relief

La exterior Munților Carpați se află un inel de dealuri, Subcarpații și Dealurile de Ves, locurile cele mai populate, datorită bogatelor resurse de subsol (petrol, cărbuni, sare) și condițiilor favorabile culturii viței-de-vie și pomilor fructiferi. În Est și Sud se extind trei mari podișuri (Moldovei, Dobrogei și Getic), dar și Podișul Mehedinți, în timp ce în Sud și Vest se întind două mari câmpii, Câmpia Română (îngustată spre Est) și Câmpia de Vest.

Delta Dunării este cea mai joasă regiune a țării, sub 10 m altitudine, cu întinderi de mlaștini, lacuri și stuf. Ceva mai înălțate sunt grindurile fluviale și maritime (Letea, Caraorman, Sărăturile) pe care se grupează satele de pescari. Delta Dunării a fost introdusă în lista patrimoniului mondial al UNESCO în 1991 ca rezervație naturală a biosferei.

UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație , Stiinta și Cultură, (UNESCO, în engleză - United Nations Education, Science and Culture Organization) a fost fondată la 16 noiembrie 1945. Își are sediul în Paris, Franța, dar are și 73 de suboficii active în diverse țări ale lumii.
Constituția adoptată în Conferința de la Londra din noiembrie 1945 și aplicată începând cu 4 noiembrie 1946, a fost adoptată de cele 20 de state fondatoare (Regatul Unit, Noua Zeelandă, Arabia Saudită, Africa de Sud, Australia, India, Mexic, Franța, Republica Dominicană, Turcia, Egipt, Norvegia, Canada, China, Danemarca, Statele Unite ale Americii, Cehoslovacia, Brazilia, Liban și Grecia). UNESCO are 191 de state membre (octombrie 2003) și 6 state asociate. România este membră UNESCO din 27 iulie 1956.
Scopul organizației este de a contribui la pacea și securitatea lumii prin colaborarea între națiuni în educație, știință, cultură, și comunicații pentru a se reuși stabilirea unui respect față de justiție universal, pentru corectitudinea justiției și pentru drepturile și fundamentele omului liber, indiferent de rasă, sex, limbă sau religie, după Carta Națiunilor Unite. Una dintre misiunile UNESCO este cea de a menține o listă de locuri din patrimoniul mondial. Aceste locuri sunt importante din punct de vedere natural sau istoric, a căror conservare și salvare sunt importante pentru comunitatea mondială.

România beneficiază de toate tipurile de unități acvatice: fluvii și râuri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particularitățile hidrografice și hidrologice ale României sunt determinate, în principal, de poziția geografică a țării în zona climatului temperat-continental și de prezența arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificări ale acestor particularități.

Cei mai înalți 12 munți

  1. Moldoveanu (M. Fagarasului) -2544 m;
  2. Negoiu (M. Fagarasului) - 2535 m;
  3. Vistea Mare (M. Fagarasului) - 2527 m;
  4. Parangul Mare (M. Parang) - 2519 m;
  5. Lespezi (M. Fagarasului) - 2517 m;
  6. Peleaga (M. Retezat) - 2508 m;
  7. Vanatoarea lui Buteanu (M. Fagarasului) - 2507 m;
  8. Papusa Mare (M. Retezat) - 2504 m ;
  9. Caltun (M. Fagarasului) - 2505 m;
  10. Omu (M. Bucegi) - 2505 m;
  11. Bucura (M. Bucegi) - 2503 m;
  12. Dara (M. Fagarasului) - 2500 m;

Carpatii Orientali

Se întind de la granița de Nord pană la Valea Prahovei, fiind caracterizați prin existența a trei șiruri paralele de munți, care includ depresiuni bine populate, cum sunt cele din Maramureș.

Carpatii Meridionali

Sunt cei mai înalți și mai masivi din întregul lanț al Carpaților românești. Se întind de la Valea Prahovei, în Est, până la culoarul Timiș-Cerna, în Vest, aceștia ântinzându-se pe o lungime de circa 300 km.

Carpatii Occidentali

Includ două grupe distincte: M. Banatului și M. Apuseni. Principala deosebire o constituie aspectul celor două zone, determinat de altitudinea maximă care este de 1.447 m (Piatra Goznei din M. Semenic) în Banat, respectiv 1.849 m (Curcubata Mare din M. Bihor) în Apuseni. În cadrul Banatului, cea mai spectaculoasă zonă o constituie M. Aninei, datorită carstului foarte dezvoltat: Cheile Carasului, Cheile Nerei, peștera Popovat, peștera Buhui șipestera Comarnic.