Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

Cetatea Neamț

Cetatea Neamț, cetate medievală din Moldova, aflată lângă orașul Târgu Neamț, ridicată în timpul lui Petru I al Moldovei, cetatea cunoaște cea mai infloritoare perioadă în timpul lui Ștefan cel Mare, care o include în sistemul defensiv de cetăți ce aveau ca rol apărarea Moldovei.

Unul din cele mai cunoscute momente de glorie ale Cetații Neamțului este în anul 1691 când a rezistat în fața atacurilor armatei poloneze conduse de Ioan Sobieski. A fost ulterior abandonată, datorită presiunilor otomanilor.

Construcția cetății s-a efectuat în două etape:

  • Prima etapă, din timpul domniei lui Petru I Mușat, s-a concretizat prin ridicarea unui fort central, aproape pătrat, cu fundația construită în trepte, adaptată la forma terenului, pe care s-au ridicat ziduri groase de 2-3 m și înalte de 12 m, prevăzute cu creneluri și cu patru tunuri de apărare în colțuri. În exterior, zidurile erau susținute de 15 contraforturi, puternice și impunătoare. În interior, existau ziduri de incintă, care mareau rezistența zidurilor exterioare. În curtea interioară există o fântână (degajată parțial în urma săpăturilor arheologice), care ajungea la pânza freatică. Aceste ziduri ale fortului construit de Petru I Mușat s-au păstrat bine până în prezent.

  • A doua perioadă de construcție a cetății a fost în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Acum s-a adaugat curtea exterioară de circa 800 m2 și a fost ridicată o nouă centură de ziduri, cu 4 bastioane semicirculare, care să poată rezista artileriei de asediu.
  • Mănăstirea Neamț

    Mănăstirea Neamț este situata în comuna Vânători-Neamț, satul Mănăstirea Neamț, și este cel mai mare și mai vechi așezământ monahal din Moldova.

    Mănăstirea este atestată documentar din 1407, însă rădăcinile în timp ale activității monahale se întind până în veacul al XII-lea. Ctitorirea mănăstirii îi este atribuită voievodului Petru I Mușat (1375- 1391), care a construit prima biserică din piatră, astăzi dispărută, însă pe amplasamentul mănăstirii, există o bisericuță mai veche din lemn, numită Biserica Albă, construită de monahi cu un secol înainte. Biserică actuală din incinta Mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Stefan cel Mare la sfârșitul secolului al XV-lea și are hramul Înălțarea Domnului.

    În incinta Mănăstirii se află două biserici, două paraclise, turnul-clopotniță cu 11 clopote, Seminarul Teologic "Veniamin Costache", precum și un muzeu cu o colecție de artă bisericească și sala tiparului.

    Așezământul are cea mai mare și mai veche bibliotecă mănăstirească (18000 volume) și a avut o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și artei românești medievale.

    Muzeul memorial Ion Creangă

    Construită în 1830 de către Petrea Ciubotariul, bunicul marelui povestitor, casa în care s-a născut și a copilarit Ion Creangă a fost amenajată ca muzeu în anul 1951. Devenită dintre cele mai vizitate muzee memoriale, aceasta reprezintă, dincolo de semnificația sa istorico-literară și sentimentală, un produs cert al arhitecturii populare specifice perioadei și ariei etno-culturale în care se încadreaza.

    Sub acoperișul larg de draniță, pereții durați din bârne groase peste care s-a așternut un strat de lutuială, delimitează o singură încapere cu ferestre înguste și o tindă unde abia puteai să te învarți. Intrarea scundă este adapostită de ploile repezi printr-o prispă lată de câteva palme, iar în spatele casei un acoperământ de scânduri cu pantă repede protejează mai multe obiecte gospodărești și unelte agricole cu certă valoare etnografică.

    IonCreanga Ion Creangă (născut la 1 martie 1837 în localitatea Humulești, județul Neamț - decedat la 31 decembrie 1889) a fost și este unul dintre cei mai mari scriitori români, recunoscut datorită măiestrie basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fii unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice "Amintiri din Copilărie". Limbajul și dialogul folosit în operele sale par a fi luate direct din gura poporului. Poveștile evocă o lume țărănească, proiectată în fabulos: ''Capra cu trei iezi'', ''Povestea porcului'', ''Povestea lui Harap-Alb'' etc. Astăzi, creația sa este răspândită în țara noastră în numeroase ediții, fiind tradusă în mai multe limbi.

    Exponatele prezentate sunt caracterizate de simplitatea, bunul simt și modestia proprie țăranului moldovean, generând un puternic sentiment de pioșenie, nu numai pentru ceea ce reprezintă ele fața de amintirea lui Ion Creangă, ci pentru că ele sunt marturii autentice ale tradiției populare a locuitorilor din această parte a țării.

    Județul Neamț

    neamt

    Poziție geografică

    Județul Neamț se află în nord-Est-ul României, întinzându-se pe o suprafață de 5.896 km2 (reprezentând 2,5% din suprafața totală a țării), fiind la 18-le județ ca mărime din România. amplasare
  • N și N-E - Județele Suceava și Iași;
  • S-E - Județul Vaslui;
  • S - Județul Bacău;
  • V - Județul Harghita.
  • Populație

    În urma recensământului din anul 2002 populația județului Neamț număra 554.516 locuitori, având o densitate de 99 de locuitori/km2.

    Administrație

    neamt

    Structura administrativă a județului Neamț numară două municipi (Piatra Neamț- reședința județului și Roman), trei orașe (Bicaz, Roșnov, și Tîrgu Neamț) și 75 de comune.

    Relief

    Relieful județului Neamț se suprapune parțial Carpaților Orientali, Subcarpaților Moldovei și Podișului Moldovenesc. Așadar unitatile de relief predominante din județ sunt cea muntoasă, reprezentată de Carpații Orientali, care ocupa 278.769 ha (51% din suprafaţa judeţului). De asemenea putem aminti unitatea subcarpatică, reprezentată de Subcarpatii Moldovenești, si cea de dealuri, ale Podișului Central Moldovenesc.

    Climă

    Întâlnim două tipuri de climă aproximativ în proporții egale: în jumătatea vestică un climat specific montan, iar în restul teritoriului un climat temperat continental puternic influențat de masele de aer din Est.

    Hidrografie

    Întreaga rețea hidrografică ce drenează teritoriul județului aparține râului Siret și principalilor săi afluenți Bistrița și Moldova la care se adaugă râurile Ozana, Cracău, Tarcău, Cuiejdi. Cele mai bogate pânze freatice sunt cuprinse în complexul luncilor și teraselor râurilor Siret, Moldova, Bistrița, Cracău, Ozana. Lacurile constituie un element nou în peisajul geografic al județului având nivelul influențat de regimul de funcționare al hidrocentralelor, aceste desfășurându-se pe valea Bistriței: Izvorul Muntelui, Pangarati, Vaduri, Batca Doamnei.