Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

Bogățiile turistice

Zona Maramureșului are o atât de bogată ofertă turistică, încât singurul lucru, care nu este disponibil în limitele acesteia e marea, în rest, regiunea acoperă totul, de la excursii pe munte și sporturi extreme la turism cultural și religie.

Însa Maramureșul nu oferă numai o lecție de geografie, cultura și istoria sunt două dintre caracteristicile principale care definesc acest teritoriu. Faima regiunii se datorează mai ales monumentelor arhitecturale tradiționale, peste 200, perfect păstrate până în prezent. Toate acestea sunt pentru locuitori, parte din viața de zi cu zi: case tradiționale încântătoare, porți minunate din lemn, cunoscute peste tot în lume, biserici frumoase din lemn, cu turnuri care parcă ating cerul.

Mănăstirea Bârsana

Primele atestări documentare ce fac referire la Mănăstirea Bârsana datează din 1390. Într-un document din 21 iulie 1390, referitor la propietățile familiei voievodale Dragoș, este menționat un drum care se bifurcă, conducând pe un braț în satul Bârsana, iar pe celălalt la mănăstire. Tot în acest document sunt menționate și Valea Mănăstirii și Dealul Popii. Într-un act de proprietate, din 6 noiembrie 1405, se menționează un "camp al mănăstirii".

Alte mențiuni referitoare la mănăstire sunt descoperite în actele de proprietate ale familiei voievodale Dragoș, între anii 1408-1480, ultimul act făcând referire la Bartolomeu Dragfi, voievoid al Transilvaniei.

Ansamblul monacal a fost construit în lemn, după tradiția locală, sub direcția arhitectului Cordoș Dorel. Acestă este compus din: poartă specifică maramureșeană, turnul cu clopotniță, biserica (având o înaltime de 57 m), altarul de vară, chiliile călugărilor, capela (construită pe mai multe nivele), casa maiștrilor și casa artiștilor. Recent a fost construit si un muzeul din incinta mănăstirii.

În prezent, hramul mănastirii se oficiaza pe data de 30 iunie: "Soborul Sfiților", protectorii mănăstirii fiind cei 12 apostoli.

Cimitirul Vesel

Cimitirul Vesel se află în localitatea Săpânța, din județul Maramureș, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentând scene din viața și ocupatia persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective.

Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de majoritatea culturilor popoarelor, care consideră moartea ca un eveniment foarte solemn. Uneori, caracterul aparte a acestui cimitir a fost pusă în legatură cu cel al culturii dacilor, a căror filosofie era bazată pe nemurire și pe considerația că moartea era un motiv de bucurie, persoana respectivă ajungând într-o altă viața, mai bună.

Cimitirul își are originea în cîteva cruci sculptate de Stan Ioan Pătraș. Astfel, în 1935, Pătraș a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție turistică.

Județul Maramureș

maramures

Poziție geografică

Județul Maramureș este așezat în extremitatea Nord-vestică a României, având o suprafață de 6.304 km2, fiind al 15-lea județ ca mărime din țară. amplasare
  • N - Ucraina;
  • E - Județul Suceava;
  • S-E - Județul Bistrița Năsăud;
  • S - Județul Cluj;
  • S-V - Județul Sălaj;
  • V - Județul Satu Mare.
  • Populație

    În urma recensământului efectuat în anul 2009 populația județului Maramureș era de 511.946 locuitori având o densitate de 81 loc./km2.

    Administrație

    maramures

    Din punct de vedere administrativ, județul Maramureș este împărțit în două municipi (Baia Mare - reședința județului, Baia Sprie, Borșa, Cavnic, Seini, Sighetul Marmației, Târgu Lapuș, Vișeu de Sus.

    Relief

    Relieful este predominant muntos reprezentat de lanțul vulcanic al grupei nordice al Carpaților Orientali și anume munții Oaș, Gutâi și Țibleș (Vf. Țibleș - 1839 m) și lanțul cristalin format din Munții Maramureșului (Vf. Farcău - 1957 m, Vf. Toroiaga - 1930 m) și Munții Rodnei (Vf. Pietrosu Mare - 2303 m, Vf. Ineu - 2279 m). Aceste două lanțuri muntoase (cel vulcanic și cel cristalin) înconjoară marea depresiune a Maramureșului. Pe teritoriul județului Maramureș mai sunt prezente și o serie de dealuri și podișuri (Dealurile Codrului, Dealurile Chioarului) ce aparțin fie de Subcarpații Transilvaneni fie de Podișul Transilvaniei.

    Climă

    Clima este temperat continentală moderată cu veri racoroase și ierni deosebit de reci, cu o evidentă diferențiere pe unități de relief și altitudine. Valorile temperaturii medii anuale variază în funcție de altitudine între 8-90C în depresiuni și 00C în zona montană înaltă. Vânturile dominante sunt cele din Vest și Sud-Vest.

    Hidrografie

    Rețeaua hidrografică este reprezentată de principalele râuri: Tisa, Viseu, Iza, Lapus și Someș.