Sarmisegetusa Regia
Sarmisegetusa Regia este numele capitalei Daciei preromane, un complex de sanctuare, situat în Munții Orăștiei, la altitudinea de 1200 m, în care se remarcă Sanctuarul Mare Rotund și ``Soarele de andezit``. Cei mai mulți arheologi afirmă că orașul a fost ridicat în secolele III-II î. H., pe cand unii cercetători susțin că ar fi mai vechi cu cel putin 600 de ani.
Drumul nu este generos pentru cei ce doresc sa ajunga la ruinele fostei cetati dacice. Daca de la Orastie la Costesti exista asfalt, mai departe putini se incumeta sa mearga cu masina pe cei 20 de km de drum forestier. De altfel, Orastia poate fi considerat un punct de plecare pentru cetatile Dacice: Sarmisegetuza Regia, Cetatea din Costesti (la 18 km de Orastie), Peretii din piatra ai cetatii Blidaru (la 4 km de Orastie).
La circa 40 de km de Munții Orăștiei, în comuna Sarmisegetusa, în partea de Sud-Vest a depresiunii Hațeg, se află ruinele celeilalte cetăti cu același nume, capitala Daciei Romane, numită și Ulpia Traiana Sarmisegetusa, fondată de guvernatorul Terentius Scaurianus între anii 108 - 110. Timp de două secole acesta a fost centrul politico-administrativ al provinciei Dacia.
Sediile guvernatorului, al administrației, al aparatului fiscal, al centrelor militar, economic și religios își aveau locul după zidurile cetății. În timpul domniei împăratului Hadrian (117-138), Sarmizegetusa a fost denumită Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, iar mai apoi, în perioada 222-235 s-a adaugat epitetul de metropolis.
Castelul Corvinilor
Cunoscut uneori sub denumirea de Castelul Huniazilor, Castelor Corvinilor reprezintă una dintre cele mai importante monumente de artă feudală gotică din Sud-Est-ul Europei. Ridicat în secolul al XIV-lea, pe locul unei vechi întărituri, pe o stancă la picioarele căreia curge pârâul Zlasti, castelul este o construcție măreață, cu acoperișuri înalte și divers colorate, cu turnuri și turnulețe, ferestre și balcoane împodobite cu dantelara pietrei cioplite. Este una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale lui Iancu de Hunedoara, în timpul acestuia castelul suferă însemnate transformări.
Cu trecerea anilor, diverșii proprietari ai castelului i-au modificat înfățișarea, îmbogățindu-l cu turnuri, săli și camere de onoare. Galeria și donjonul - ultimul turn de apărare, rămase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara, precum și Turnul Capistrano (după numele unui vestit călugăr de la curtea castelului) reprezintă câteva dintre cele mai semnificative părți ale construcției.
În aripa castelului numită Matia se mai deslușește destul de vag, o pictură referitoare la legenda cu corbul de la care se zice că își trag numele urmașii lui Iancu de Hunedoara (Corvini).
În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Iancu de Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 m. După legenda, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântână, stăpânii nu s-au ținut de cuvânt. Se spunea că inscripția de pe zidul fântânii înseamnă "Apa aveți, dar suflet, nu". În realitate, conținutul descifrat de specialiști este "Cel care a scris această inscripție este Hasan, care trăiește ca rob la ghiauri, în cetatea de langă biserică".
Parcul Național Retezat
În 1935 se înființează Parcul Național Retezat, pentru conservarea patrimoniului floral, faunistic și a peisajului specific de munte înalt. Parcul cuprinde o mare parte a culmii principale nordice, având o suprafață de 20.100 ha și având perspective de extindere.
În interiorul parcului a mai fost delimitată o rezervație științifică integrală, în care este interzis accesul turiștilor fără permis, cu un regim foarte strict de protecție, cu o suprafață de 1.840 ha, ce cuprinde porțiunea dintre Gura Zlatei și vârfurile Zanoaga, Radesu, Judele și Retezat. În cadrul acestei rezervații sunt ocrotite o serie de specii rare și pe cale de dispariție, formațiunile tipice de vegetație montană și alpină, păduri de amestec, molidișuri, făgete, jnepenisuri, zone cu zambru, etc..
Tot din aria de protecție face parte și fauna alpină, cum ar fi: capra neagră, râsul, ursul, cerbul, acvila de munte, cocoșul de munte, păstrăvul, nevertebrate rare. În cadrul parcului activitatea de cercetare se desfășoară în casa laborator de lângă Taul Negru, la cabana Pietrele și la Rotunda, pe valea Lapusnicului Mare.
Județul Hunedoara
Poziție geografică
Județul Hunedoara se află situat în partea central-vestică a României, întinzându-se pe o suprafață de 7.063 km2 fiind al 9-lea județ ca mărime din totalul județelor țării.
Populație
În urma recensământului din anul 2002, populația județului Hunedoara este în număr de 487.115 locuitori, având o densitate de 69 locuitori/km2.
Administrație
