Masa Tăcerii

Masa tăcerii, reprezintă una din cele trei piese de sculptură monumentală ale Ansamblului Monumental din Târgu Jiu a sculptorului român Constantin Brâncuși. Masa tăcerii, lucrata în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin dispunerea circulară a celor 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară. Totul decurge în tacere.

Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu, cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor cazuți în timpul primului război mondial, proiectat și construit de Constantin Brancusi.

Poarta Sărutului

Poarta sărutului, este dăltuita din piatră poroasă, extrasă din carierele aflateîn împrejurimi, fiind alcatuită din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, avand lățimea de 6,45 m, înalțimea de 5,13 m și grosimea de 1,69 m.

Pe fețele fiecărei coloane se regăsește simbolul sărutului, două jumatăți ale unui cerc, atăt de caracteristic operei lui Brancuși. Arhitrava are de asemenea încrustat acest simbol, ca un fel de filigran. În plus, tot în filigran se află încrustații ce aduc cu un fel acoperiș al porții, ca și când poarta ar fi acoperită cu șindrilă. Bolta porții are un ornament liniar delicat, este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, întalnim continuarea unor forme ovale identice, de parcă ar fi conturul feței și al umerilor. Poarta sărutului arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morții.

Coloana Infinitului

Coloana Infinitului este o sculptura monumentală a lui Constantin Brâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Targu Jiu, compus din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii concepute și executate de sculptorul român.

Inaugurată la 27 octombrie 1938, Coloana are o înălțime de 29,35 m și este compusă din 15 moduli octaedrici, având la extremitățile inferioară și superioarp câte o jumatate de modul. Modulii erau numiți mărgele de către sculptorul Constantin Brâncuși.

Peștera Muierii

Peștera Muierii este situată în Depresiunea Getică a Olteniei, pe teritoriul comunei Baia de Fier, județul Gorj, fiind prima peșteră electrificată din Romania (1965) și amenajată pentru vizitare, pestera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul.

Numele de Peștera Muierii, provine din faptul că, în timpuri străvechi, bântuite de războaie pe când bărbații plecau la lupta împotriva celor care le încalcau țara, femeile și copii se ascundeau în această peșteră, transformată în adapost bine apărat și nedescoperit de către invadatori.

Peștera are o lungime de aproximativ 3.600 m, dispusă pe patru niveluri. Nivelul inferior constituie rezevația speologică împărțită în două sectoare: sectorul de Nord (1.500 m) și sectorul de Sud (880 m). La 40 m înălțime se alfă etajul superior amenajat pentru turiști cu o lungime de 573 m, ajunge până la lungimea de 1.228 m o retea de diverticule foarte greu acesibilă.

Dintre atracțiile peșterii sunt de amintit: Domul Mic cu aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea calcitei, Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare și Stânca Însangerată, denumită datorită scurgerilor oxidului de fier, Valul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele împietrite, Dantela de Piatră, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului.

Județul Gorj

Poziție geografică

Județul Gorj este situat în Sud-Vest-ul României, pe cursul mijlociu al Jiului, având o suprafață de 5.602 km² (reprezinta 2,35% din teritoriul Romaniei), ocupând locul 21 între județele țării.

N - Județul Hunedoara;

E - Județul Vâlcea;

S - Județele Dolj și Mehedinți;

V - Județul Caransebeș.

Populație

Conform recensământului din anul 2003 populația județului Gorj numără 387.308 locuitori, având o densitate de 69 locuitori/km².

Administrație

Din punct de vedere administrativ județul Gorj cuprinde 2 municipii (Târgu Jiu–reședința județului și Motru), 7 orașe (Bumbești-Jiu, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbunești, Tismana, Turceni și Țicleni) și 61 de comune.

Relief

Relieful este variat, în trei trepte distincte: în Nord și Nord-Vest sunt Munții Parâng, Vălcan și Godeanu, cu altitudini ce depășesc frecvent 2.000 m și cu urme ale glaciației cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene), în partea centrală se desfășoară zona subcarpatică, constituită din mai multe aliniamente de dealuri (mai importante: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran) și depresiuni (Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare), iar în Sud, se află o porțiune a Piemontului Getic.

Climă

Clima este temperat-continentală, cu temperaturi medii anuale de 10,2⁰C, în depresiuni, în zona dealurilor înalte și 0⁰C pe munții înalți. Precipitațiile medii anuale sunt repartizate neuniform: 585 mm în Sud, în lunca Jiului 753 mm, în depresiuni 925 mm, în zona dealurilor subcarpatice și peste 1.200 mm pe culmile montane. Vânturi predominante dinspre Nord, Sud și Vest.

Hidrografie

Rețeaua hidrografică aparține în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenți (Sadu, Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia). Excepție fac extremitățile Nord-Est și Nord-Vest ale județului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltețului și Cernei. Se întâlnesc numeroase lacuri naturale (Calcescu, Slaveiu, Mija) și antropice (Cearu, Cerna, Motru).