Caracterizare genarală

României este determinată în primul rând de poziția sa pe Glob, precum și de poziția geografică pe continentul european. Aceste particularități conferă climei un caracter temperat continental cu nuanțe de tranziție. Extinderea teritoriului țării pe aproape 5° de latitudine impune diferențieri mai mari între Sudul și Nordul țării în ceea ce privește temperatura, decât extinderea pe circa 10 °C de longitudine, astfel dacă temperatura medie anuală în Sudul țării se ridică la circa 11 °C, în Nordul țării, la altitudini comparabile, valorile acestui parametru sunt mai coborâte cu circa 3 °C. Între extremitatea Vestică și cea Estică a teritoriului național, diferența termică se reduce la 1 °C (10 °C în vest, 9 °C în Est).

Relieful țării are un rol esențial în delimitarea zonelor și etajelor climatice. Munții Carpați formează o barieră care separă climatele continentale aspre din Est de cele din Vest de tip oceanic și adriatic. În concluzie, clima României este una de tip temperat-continentală, cu patru anotimpuri și este marcată de influențe ale climatelor stepice din Est, adriatice din Sud-Vest, oceanice din vest și Nord-Vest, păstrându-și totuși identitatea climatului carpato-ponto-danubian.

Precipitațiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm în Câmpia Română și până la 600 mm în cea de Vest. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, depășind pe alocuri 1000 mm pe an.

Caracteristica anotimpurilor

Vara este un anotimp călduros, care durează de la sfârșitul lui mai la jumătatea lui septembrie în câmpiile din Sud și Vest, aici temeretarile ajung și pot depăși 35°C. Temperatura maximă absolută din România este de 44,5°C, și s-a înregistrat la Ion Sion, lângă Brăila, pe 10 august 1951. În zonele montane din Nord și Centru vara este un anotimp temperat, cu puține zile tropicale sau de vară, și cu nopți răcoroase. Tot în această periadă a anului apar furtuni puternice cu cantități mari de precipitații.

Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziție, cu perioade lungi de uscăciune alternând cu perioade de ploi. În a doua parte a lunii octombrie vin primele înghețuri, iar în noiembrie primele ninsori. La câmpii, acestea se manifestă adesea mai târziu decât în restul țării.

Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de până la -20 °C. Recordul este de -38,5 °C, la Bod, lângă Brașov, înregistrat la data de 25 ianuarie 1942. Zăpada nu este abundentă comparativ cu alte state europene, atât datorită lipsei de precipitații cât și datorită creșterilor frecvente de temperatură. În Sud și Vest cu precădere, stratul de zăpadă se topește și reface de câteva ori în decursul unei ierni.

Primăvara este un alt anotimp de tranziție, relativ scurt. Temperatura crește cu repeziciune, înghețurile dispărând în luna aprilie.