Biserica Neagră

Edificiu din secolul al XVI-lea, cunoscut inițial sub numele de Biserica Sfantă Maria, Biserica Neagră este cel mai reprezentativ monument de arhitectură gotică din România.

Biserica a fost incendiată anterior anului 1384 și reconstrucția acesteia a durat pana în 1477. O inscripție descoperită în zidul bisericii îl atestă ca prim ctitor pe Thomas despre care aflăm ca a murit în anul 1410. Biserica Neagră este cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din Sud-Est-ul Europei măsurând 89 de metri lungime, 38 de metri lățime, 21 metri înălțime în interior și 40 metri înalțime în exterior. În această biserică încăpeau circa 5000 de persoane, cam cât era populația orașului în epoca.

Grav avariată după incendiul din 1689 Biserica Neagră este refacută cu ajutorul unor meșteri veniți din Gdansk, pentru că cei locali nu mai știau să închidă bolți de dimensiuni atât mari. Noile bolți sunt executate în stil baroc nu în stil gotic.

Biserica Neagră este celebră nu doar prin dimensiunile sale ci și prin pictura murală din pridvorul sudic, executată dupa anul 1476, care prezintă figura Mariei cu pruncul, așezată între Sf. Ecaterina (cu simbolul ei, roata și palosul) și Sf. Varvara (ținând în mână un turn). În colțurile de jos ale picturii se află stemele regelui Matei Corvin și a soției sale Beatrice de Napoli-Aragon. Pictura aparține din punct de vedere artistic stilului gotic târziu, dar prezintă și influențe ale Renașterii italiene.

Orga Bisericii Negre este una din cel mai mari din Sud-Est-ul Europei fiind renumită pentru sonoritatea ei de o rară frumusețe. Cu circa 400 de tuburi, a fost construită între anii 1836-1839 de către constructorul de orgi Buchholz din Berlin.

Un tezaur deosebit de valoros îl constituie covoarele anatolice din secolele XVII-XVIII care în ansamblul lor reprezintă una din cele mai bogate colecții de covoare anatolice din Europa. Covoarele din regiunile Brussa, Usak și Ghiordes din Asia Mica, renumite centre ale artei confecționării covoarelor, au fost donate bisericii de către breslele meșteșugarilor din oraș, de către negustori și alți cetățeni ai orașului.

Castelul Bran

Castelul Bran, situat între Munții Bucegi și Piatra Craiului, la 30 de km de Brașov, este unul dintre punctele turistice, care atrage sute de mii de turiști datorită probabil renumitei legende a Contelui Dracula. Aceasta spune că Vlad Tepeș (1431-1476), un domnitor din Țara Românească, vestit pentru cruzimea cu care pedepsea minciuna și hoția, spune că acesta avea obiceiul să se înfructe din carnea și din sângele dușmanilor. Legenda a fost scornită de sași în Cronica Săsească din cauza conflictului existent între aceștia și Vlad Țepeș. Demonizarea acestuia se datorează scriitorului irlandez Bram Stocker care l-a transformat pe Vlad Țepeș într-un vampir pe nume Dracula.

Vlad Țepeș (născut în noiembrie/decembrie 1431 – decedat decembrie 1476), denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1455-1462 și 1476.
În timpul domniei sale, Țara Românească și-a obținut temporar independența față de Imperiul Otoman. Vlad Țepeș a devenit vestit prin cruzime și pentru că obișnuia să își tragă inamicii în țeapă. Datorită conflictelor cu negustorii brașoveni, aceștia l-au caracterizat, propagandistic, ca pe un principe de o cruzime demonică.

Castelul Bran este construit pe o stâncă, într-un punct cheie din punct de vedere strategic. El adăpostește în acest moment muzeul Bran, muzeu ce se întinde pe cele 4 etaje ale castelului. La muzeu sunt expuse colecții de ceramică, mobilier, arme și armuri, iar în curtea castelului se află un mic muzeu al satului, cu case tradiționale din regiunea culoarului Rucăr-Bran.

Poiana Brașov

Întinzându-se pe un platou la baza muntelui Postăvarul, care face parte din lanțul Carpaților Meridionali, stațiunea Poiana Brașov, este un model de frumusețe. Aflată la numai 12 km de Brașov și la peste 1020 m altitudine, Poiana Brașov este o oaza de liniște pentru toate categoriile de turiști în toate anotimpurile. Aceasta este înconjurată de patru mari masive muntoase: Postavarul (1.799 m), Piatra Craiului (2.238 m), Bucegi (2.505 m) și Piatra Mare (1.848 m).

Poiana brașov dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri și restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, în Poiană se află o stație de ambulanță și una de poliție precum și un oficiu poștal. Stațiunea este de asemenea recomandată pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare si surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15⁰C.

Județul Brașov

Poziție geografică

Județul Brașov este situat în partea centrală a României, având o suprafață de 5.363 km² (respectiv 2,2% din suprafaţa ării), fiind al 25-lea județ ca suprafață din totalul celorlalte județe.

N - Județele Mureș și Harghita;

V - Județul Sibiu;

S - Județele Prahova, Dâmbovița și Argeș;

E - Județul Covasna;

S-E - Județul Buzău.

Populație

Populaţia județului Brașov 1 iulie 2007, a fost de 593.928 de locuitori, având o densitate de aproximativ 110 locuitori/km².

Administrație

Din punct de vedere administrativ teritorial, județul Brașov cuprinde 4 municipii (Brașov-reședința județului, Făgăras, Codlea și Săcele), 6 orașe (Ghimbav, Râșnov, Rupea, Victoria, Zărnești și Predeal) și 48 de comune.

Relief

Relieful județului Brașov este accidentat și crește în altitudine de la Nord spre Sud. La Nord se află Depresiunea Făgărașului și Depresiunea Brașov, despărțite de către culmile joase ale Munților Perșani, iar la Nord-Vest se întinde o parte din Podișul Târnavelor. Spre Sud se înalță versantul nordic al Făgărașului, care depășește în unele locuri 2000 m altitudine, Munții Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții Întorsura Buzăului.

Climă

Clima judeţului este temperat-continentală, caracterizată de tranziţia între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental, mai umedă şi răcoroasă în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6⁰ C) şi cea mai ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346 mm). Temperatura medie anuală în judeţ este de 8⁰ C.

Hidrografie

Rețeaua hidragrafică este repezentată de râul Olt, care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210 km de la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia.